Iarna își face simțită prezența, aducând cu ea temperaturi scăzute și zăpadă. Deși ne bucurăm de frumusețea sezonului rece, este important să fim conștienți de riscurile asociate expunerii prelungite la temperaturi scăzute. Degerăturile reprezintă o problemă medicală gravă care poate afecta atât adulții, cât și copiii, și pot avea consecințe severe dacă nu sunt tratate prompt și corect.
Ce sunt degerăturile?
Degerăturile sunt leziuni ale țesuturilor cauzate de expunerea prelungită la temperaturi scăzute. Afectează în mod special extremitățile corpului, cum ar fi degetele de la mâini și de la picioare, nasul, urechile și obrajii. Degerăturile pot fi clasificate în mai multe grade de severitate, de la degerături superficiale, care afectează doar straturile superficiale ale pielii, la degerături profunde, care pot implica afectarea vaselor de sânge, mușchilor și osului.
Simptomele degerăturilor:
- Degerături superficiale: Pielea devine roșie, rece, amorțită și dureroasă. Poate apărea o senzație de furnicături sau înțepături.
- Degerături profunde: Pielea devine albastră, gri sau gălbuie. Poate apărea amorțeală severă, pierderea sensibilității și durere intensă. În cazuri severe, pot apărea leziuni tisulare ireversibile, gangrenă și chiar amputarea extremităților afectate.
Factori de risc pentru degerături:
- Temperaturi scăzute: Expunerea prelungită la temperaturi sub 0°C, mai ales în combinație cu vânt puternic sau umiditate ridicată, crește riscul de degerături.
- Umiditate ridicată: Umiditatea ridicată poate accentua efectul de răcire a temperaturilor scăzute, făcând corpul să piardă mai multă căldură.
- Haine inadecvate: Purtarea de haine neadecvate pentru vreme rece, care nu oferă suficientă izolație termică, poate crește riscul de degerături.
- Anumite afecțiuni medicale: Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, bolile vasculare periferice sau artrita reumatoidă, pot fi mai predispuse la degerături.
- Consumul de alcool: Alcoolul poate provoca dilatarea vaselor de sânge, ceea ce duce la pierderea de căldură corporală și poate crește riscul de degerături.
Prevenirea degerăturilor:
- Purtați haine adecvate: Alegeți haine care vă pot menține corpul cald și uscat. Optați pentru straturi multiple de îmbrăcăminte, inclusiv o jachetă impermeabilă, o căciulă, mănuși și șosete groase.
- Protejați-vă extremitățile: Acoperiți-vă degetele de la mâini și de la picioare cu mănuși și șosete groase. Folosiți o mască pentru a vă proteja nasul și gura de aerul rece.
- Rămâneți activi: Mișcarea vă ajută să mențineți circulația sângelui și să vă mențineți corpul cald. Faceți pauze frecvente pentru a vă încălzi dacă sunteți expus la temperaturi scăzute pentru perioade lungi de timp.
- Evitați consumul de alcool: Alcoolul poate provoca dilatarea vaselor de sânge și poate crește riscul de degerături.
- Fiți atenți la semnele de degerături: Monitorizați-vă corpul pentru semnele de degerături și solicitați imediat asistență medicală dacă observați oricare dintre ele.
Primul ajutor pentru degerături:
- Mutați-vă într-un loc cald: Scoateți imediat victima din mediul rece și mutați-o într-un loc cald și uscat.
- Nu frecați zona afectată: Frecarea poate agrava leziunile tisulare.
- Încălziți zona afectată: Încălziți zona afectată treptat prin imersiunea în apă caldă (aproximativ 40°C – 42°C) timp de 15-30 de minute. Nu folosiți apă fierbinte, deoarece poate provoca arsuri.
- Nu frecați zona afectată: Frecarea poate agrava leziunile tisulare.
- Păstrați zona afectată ridicată: Ridicarea zonei afectate poate ajuta la reducerea umflăturii.
- Nu spargeți bășicile: Bășicile pot ajuta la protejarea țesutului afectat. Spargerea lor poate crește riscul de infecție.
- Acoperiți zona afectată cu un bandaj steril: Acoperiți zona afectată cu un bandaj steril pentru a o proteja de infecție.
- Solicitați asistență medicală: Chiar și după ce ați aplicat primul ajutor, este important să solicitați asistență medicală de urgență pentru a evalua severitatea degerăturilor și pentru a primi tratament adecvat.
Ce să NU faceți în caz de degerături:
- Nu frecați zona afectată: Frecarea poate agrava leziunile tisulare.
- Nu folosiți zăpadă sau gheață: Zăpada sau gheața pot provoca vasoconstricție și pot agrava degerăturile.
- Nu aplicați căldură directă: Nu aplicați pe zona afectată obiecte fierbinți, cum ar fi sticle cu apă caldă sau perne electrice.
- Nu consumați alcool: Alcoolul poate agrava pierderea de căldură corporală.
Prevenirea degerăturilor la copii:
Copiii sunt mai predispuși la degerături decât adulții din cauza:
- Suprafeței corporale mai mici: Copiii au o suprafață corporală mai mare în raport cu masa corporală, ceea ce înseamnă că pierd căldura mai repede.
- Ineficiența termoreglării: Copiii nu își pot regla temperatura corpului la fel de eficient ca adulții.
Pentru a preveni degerăturile la copii, este esențial să:
- Îmbrăcați copiii adecvat: Asigurați-vă că poartă haine calde și impermeabile, inclusiv mănuși, căciulă și șosete groase.
- Limitați timpul petrecut în aer liber: Evitați expunerea prelungită la temperaturi scăzute, mai ales în cazul copiilor mici.
- Monitorizați copiii cu atenție: Fiți atenți la semnele de degerături și luați măsuri imediate dacă observați orice simptome.
Resurse suplimentare:
- Academia de Prim Ajutor: https://academiadeprimajutor.ro/hipotermia-la-ce-trebuie-sa-fii-atent-iarna/ oferă informații despre hipotermie, o afecțiune asociată expunerii la temperaturi scăzute, care poate duce la degerături.
Degerăturile sunt leziuni grave care pot avea consecințe severe. Prin luarea măsurilor preventive adecvate și prin cunoașterea tehnicilor de prim ajutor, putem reduce riscul de apariție a degerăturilor, mai ales în cazul copiilor. Dacă suspectați că o persoană are degerături, acționați rapid, aplicați primul ajutor și solicitați imediat asistență medicală de urgență.